Este traducerea pe care am oferit-o pentru citatul „Learn to rest, not to quit.”
Tu ce faci atunci când planul pe care îl urmezi, direcția pe care ai apucat-o, parcă nu se mișcă la fel de rapid precum îți imaginai sau nu este deloc conform planului pe care îl aveai în gând? Atunci când pare că ai oferit și te-ai turnat în acea direcție, numai că socoteala de acasă nu se pupă cu cea din târg?
Pentru mine, până de curând, răspunsul era să renunț și să văd încotro pot să merg. Am renunțat la atâtea planuri, la atâtea direcții, iar apoi le-am reînceput, cel puțin pe unele.
Ce realizez este că arareori lucrurile au mers precum mi-am închipuit eu și dacă am dat peste momente dificile, asta nu a însemnat că a venit timpul să renunț. Uneori viața ne aduce obstacole în cale, pentru a ne testa angajamentul, alteori ne pune obstacole în cale pentru a ne semnaliza că este cu adevărat o cale din care mai bine ne întoarcem. Însă nu este ușor să distingi care dintre ele este opțiunea potrivită.
Pe de o parte, s-ar putea să renunțăm la ceva ce ne este potrivit și benefic, chiar dacă pe moment pare dificil. Pe de altă parte, s-ar putea să persistăm într-o direcție la care ar fi mult mai bine să renunțăm.
Tocmai de aceea mi se pare foarte bun citatul de la început. Odihnește-te înainte să renunți!
Odihna în acest caz este renunțarea dar fără angajament, o renunțare temporară. Un moment de respiro în care să te aduni, să revii la centrul tău și să permiți vocii tale interioare autentice să iasă la suprafață pentru a fi auzită.
Odihna poate fi o mișcare tactică, în care te regrupezi și te orientezi.
Însă în momentul în care renunți la ceva, s-ar putea să nu mai ai la ce să te întorci după ce îți revii. Este precum jocurile pe calculator, dacă renunți la jumătatea nivelului, o vei lua de la început atunci când revii.
Renunțarea poate crea mai multe probleme decât aparent ar rezolva, pentru că pe moment, pare cea mai bună opțiune, însă e o opțiune care s-ar putea să creeze mai multe probleme mai târziu.
Tocmai de aceea, odihna previne instabilitatea deciziilor luate în grabă, in the heat of the moment, cum spun englezii.
În momentul în care te odihnești și te relaxezi, permiți tuturor inteligențelor de care dispui să se alinieze, să ajungă la un consens. Este ca și cum intelectul, emoționalul, fizicul și intuitivul se adună în consiliu, iar acel consiliu are nevoie de timp și relaxare și liniște pentru a delibera și a ajunge la o concluzie.
Dacă grăbim procesul sau lăsăm mintea, ghidată de apele agitate ale emoțiilor să ne scoată din impas prin a lua o decizie pripită, mai devreme sau mai târziu vom detecta că nu a fost o decizie luată cu încredere și reasigurare de sine și ne vom destabiliza și mai mult.
Tocmai de aceea, în momentul în care simți că vrei să renunți la ceva, odihnește-te mai întâi și vei vedea că, după ce sedimentele apelor agitate se vor așeza, vei ști cu mai multă claritate ce ai de făcut, măcar în ceea ce privește deciziile mari și importante.
Așadar, când îți vine să renunți, ia-ți liber câteva zile și odihnește-te!
Gabriel Brătan
Contemplare inspirată de Cheia Genelor 29
#Angajament #CheileGenelor
Articol publicat în Revista nr. 75/05.09.2022
